The Sick Rose

Subiect: The Sick Rose Dum Mai 09, 2010 12:53 am

„O Rose, thou art sick!
The invisible worm,
That flies in the night,
In the howling storm,

Has found out thy bed
Of crimson joy;
And his dark secret love
Does thy life destroy.”
(The Sick Rose by William Blake)

Chitara se auzea din ce în ce mai tare, iar tobele imitau perfect suntele de tunete pe care le creează deobicei, o furtună lungă de vară. Venise rândul lui să cânte, rândul lui să iasă din mulțime. Nu avea vreo filozofie de cântat, doar câteva strofe sociale scrise cu multă ură, pe genunchi, în metrou, când se întorcea acasă după o lungă zi de stat degeaba în micuța librărie pe care Dave i-o lăsase când s-a hotărât să plece în Europa, sperând că acolo își va putea publica romanul. Cum spuneam, era rândul lui să cânte. Ia microfonul nervos și începe să urle cele trei versuri pe care le știa. Mulțime era în delir. Acum urma ca Herry să-și cânte partea, dar ceva era greșit. Herry nu mai începea. Matt și Dustin se uitau atent la mișcările basistului și încercau să-i citească figura crispată. Inimile tuturor bateau din ce în ce mai tare. Ce se întâmpla? Matt își puse mâna pe corzile chitarei, încercând să acopere partea lui Harry, dar n-apucă că Harry începe să să-și exercite ”magia” asupra publicului. Adevărul este că momentul de liniște durase doar câteva secunde, dar pentru ei durase cel puțin câteva ore. Acela fuses începutul, mii de porți le fură deschise mai apoi, dar acela era startul, partea ce conta cel mai mult. Oricum, acela era momentul pe care și-l aducea aminte și cel mai bine. Îl avea mereu în cap. Nicio secundă nu uitase de unde pornise, dar faptul că ajunsese mai rău decât fusese este altă poveste.
Acum lucra într-un mic magazin de provincie din Hulton, Maine. Lucra de la 8:00 a.m. până la 10:30 p.m. ca mascotă a magazinului, fapt ce-l obliga să se poarte frumos cu copiii care veneau la el pentru a-l îmbrătișa, lucru ce se datora costmului imens în formă de bucată de brânză. Oricum, partea cea mai grea venea după zece jumătate când trebuia să spele toate raioanele și să rearanjeze întrega marfă pe rafturi.

Subiect: Re: The Sick Rose Dum Mai 09, 2010 2:12 am

Imi place foarte mult inceputul , imi imaginez impactul pe care la avut "intarzierea" lui Hery asupra publicului. Sunt curioasa cum a ajuns sa lucreze in acel magazin si cum a luat sfarsit cariera lui de star .. cel putin eu am inteles ca a luat sfarsit.
Astept continuarea Smile

Subiect: Re: The Sick Rose Vin Mai 14, 2010 12:14 am

Era deja ora 11:00 p.m. și el nu terminase de spălat podele. Se blocase de cinci minute cu privirea pe un carnețel foarte frumos, legat în piele (probabil că era doar imitație, dar oricum, era tare frumos). Lui Rose i-ar fi plăcut. L-ar fi folosit pe post de jurnal și și-ar fi scris acolo toate gândurile. Păcat că nu avea destui bani să-l ia. Își băgă mâna în buzunar aproape de cot căutând dupa mărunțiș. În cele din urmă găsi o hârtie de zece dolari și niste monede ce reprezentau alți cinci dolari. Dar din nefericire jurnalul costa douăzeci. Se uita trist în gol, continuând să splele podele. Vai, și cât și l-ar fi dorit Rose, ar fi bucurat-o tare mult. Mai ales că de mult timp nu mai făcuse ceva frumos pentru ea. Se uită o dată în jur, și văzând că Derek era în depozit, luă ușor carnețelul și și-l băgă sub bluză. Se pare că o făcuse la momentul potrivit pentru că tocmai terminase de spălat.
- Am terminat, Derek, spuse Jude luându-și rucsacul și îndesănd în el jurnalul
- Bine, ne vedem mâine. Salut-o pe Rose din partea mea, îi răspunse Derek
Jude nu așteptă să i se spună asta de doua ori. Își luă repede rucsacul și se urcă pe vechea lui bicicletă. Mereu îi era greu să se întoarcă acasă, nu pentru că nu vroia să ajungă acasă, ci pentru că locuia la celălalt capăt al Hultonului. Îi lua cam jumătate de oră să ajungă acasă. De data aceasta însă, ajunse mai repede, cam în douăzeci de minute, lucru ce-l îmbucură mult.
- Cum a fost azi? îl întrebă Rose ca deobicei
- Bine. Ți-am luat ceva, răspunse el foarte fericit
- Ce este?
- Uite, mai mult țipă Jude, scoțând jurnalul din rucsac
- Mulțumesc tată, spuse ea sleită

Subiect: Re: The Sick Rose Vin Mai 14, 2010 5:03 pm

Aw , ce frumos . Ce pacat ca nu-si permite sa ii faca cadouri fetei , se pare ca tine mult la ea. Sad

Sa speram ca nu-si da seama nimeni. Next =)

Fan Fic Addict Mesaje : 630 Data de inscriere : 29/05/2010

ador cum scrii.
ai un stil genial.
hum... un rocker cu carierea incheiata care are o fata pe care o iubeste? sounds like Kurt Cobain. fara cariera incheiata.
imi place muuult si abia astept sa aflu de ce a ajuns unde a ajuns. <3

Subiect: Re: The Sick Rose Dum Iun 06, 2010 9:39 pm

Fata se ridică ușor de pe canapea și-și croi drum până în camera sa. Ajunsă acolo se trânti pe pat și dădu drumul la muzica. Ca deobicei micutul ei mp3 cânta Metallica. Îi plăcea mult trupa, dar din păcate era singura ce asculta rock în acel oraș. Când ”Enter Sandman” se sfârși, fata realiză că înca mai ținea jurnalul în mână. Se ridică brusc și-l aruncă pe podea.
- Vrei să mănânci? Strigă Jude după ea de la bucătărie
- Nu mulțumesc. Am mâncat deja, îi răspunse aceasta cu un urlet înfiorător
Rose de adăposti din nou în învelișurile calde ale patului și continuă să asculte muzică. În scurt timp adormi, ignorând ritmurile agresive ce-i făceau mintea să-și piardă echilbrul natural.
A doua zi dimineață Jude se trezi ca în oricare zi de vineri la ora 6:00 a.m. Primul lucru pe care-l făcea în fiecare dimeață era să dea drumul la radio și să asculte emisiunea plictisitoare a unui anumit Bob. Defapt nici măcar nu asculta. Mereu se pregătea pentru muncă în timpul emisiunii, dar probabil că sunetele acelea îi ofereau o dispoziție mai bună sau poate că se simțea protejat când auzea voce crainicului.
- Rose, te-ai sculat? țipă Jude în fața camerei fetei
Dar fata ca deobicei n-auzea. Căștile din urechi produceau prea mult zgomot ca ea să mai audă ceva.
Speriat de faptul că Rose nu răspunde, fostul solist încercă să deschidă ușa, dar aceasta era încuiată. Oare ce era de făcut acum? Să spargă ușa? Cu siguranță nu. Poate Rose doar nu dorea să-i răspundă. Da, poate asta era. Jude se îndepărtă încet de ușă, ducându-se acum la bucătărie pentru a-și prepara ceaiul de dimineață. Deobicei micul dejun dura cam jumătate de oră. Foarte rar avea plăcerea de a-l servi cu odrasla lui iubită. În majoritatea timpului Rose nu se scula înainte de 9:00 a.m. Lucru ce-l supăra foarte tare pe Jude doarece apuca s-o vadă doar noapte, iar atunci doar pentru câteva momente.
La ora 7:30 a.m. Jude era așezat pe bicicletă. Din păcate de data aceasta durase mai mult ca el să ajungă la locul de muncă, așa că deabia la 8:05 a.m. era în fața magazinului, parcându-și bicicleta.
- Ai întârziat, îl certă Derek
În acest timp Rose reuși să se trezească. Prima dată își scoase mp3-ul din urechi și-l aruncă pe jos, chiar lângă jurnal. În continuare se duse în bucătărie și-și luă niște ciocolată pe care și-o îndesă în ghiozdan. Fata se gândi că nu este necesar să facă duș. În secunda următoare își luă primul tricou și prima pereche de pantaloni din șifonier care-i veniseră în mână. Se îmbrăcă rapid, își luă ghiozdanul și ieși pe ușa, îndreptându-se spre școală.
Din nefericire autobuzul trecuse prin fața casei ei cu o oră înainte. Asta însemna că trebui s-o ia la pas până la școală. Asta n-o deranja absolut deloc. În ultimul nu mai existau lucruri care s-o deranjeze. Părea că nu e atașată de nimeni și de nimic. Pentru ea viața era doar o călătorie.
După ce merse 2 km ajunse într-un final la școală. Imediat ce intră pe poartă mii de priviri se ațintiseră asupra ei. Rose, însă părea că nu-i pasă.
- Bună, țipă după ea David
- Lasă-mă în pace, ciudatule, îi răspunse fata
David nu era chiar un ciudat. Era iubitul ei, cu toate că ea încerca să ascundă asta. Probabil că-i era frică de sentimentele ei. De faptul că nu era o relație normală pentru că ea nu-l iubea absolut deloc.